Orez cu legume in stil thai

Standard

Am avut de curand o discuţie foarte interesantă cu cineva care nu îmi întelege avântul pentru bucătăria internatională (or even cooking for that matter….). Dilema era: de ce te apuci să găteşti preparate din bucătării pe care nu le cunoşti daca tu nu ştii să găteşti nici româneşte??? Fair enough dar totuşi nu pot trece peste gânditul de tip „tunel”… Mi-am amintit chiar de vorbele lui Bogdan, de la BlogCulinar care zice bine ce zice şi vă citez: „Pe Blog Culinar nu gătesc de obicei mâncăruri tradiţionale, pentru că tot mama le face mai bine„. Da, şi din acest motiv nu gătesc româneşte, alături de alte opinii relativ adânc înrădăcinate în mintea mea de rookie: vreau să experimentez şi altceva; îmi plac condimentele şi mi se pare ca noi, românii, folosim relativ puţine varietăţi faţă de ce se găseşte prin lume; încerc din răsputeri să mănânc mai sănătos-low-fat-fără-ulei-raw-disociat type stuff şi bucătăria autohtonă e oarece grea pentru stomacul meu; ….. şi lista poate continua la nesfârşit. Cred că cel mai bun motiv e pur şi simplu CĂ AŞA VREA MUŞCHIU’ MEU, că aşa sunt happy, după ce rastorn tot Google-ul de reţete şi combin idei până scot ceva nou sau care sună bine. Nu trebuie să am motive sau să mă justific în vreun fel că gătesc vreo bazaconie atât timp cât asta îmi place, asta mă relaxează şi asta mă umple de bucurie precum ciocolata pe copiii mici. Da, şi eu iubesc ciocolata, şi lintea, şi năutul, ador cous-cous-ul şi pastele, aş mânca avocado non-stop, şi baclava, şi zacuscă, conţunaşi, si suc de rodie, şi imi plac brânzeturile frantuzeşti şi noodle-şii asiatici cu sos de soia şi muguri de bambus şi aş citi toată ziua reţete pe net şi-aş urmări emisiuni de foodie de prin alte ţări. Repet, cause that makes me happy and i don’t give a crap what others might say!

Şi pentru că reţeta asta e un testimonial a cât de bine sau de prost sau de rookie gătesc eu, iacătă c-am făcut orez cu legume în stil thai, şi mi-a plăcut şi l-am mâncat tot! Ha! Pentru el am folosit:

– câteva ciuperci negre chinezeşti (urechi de lemn; hidratate într-un bol cu apă fierbinte timp de 15-20 minute şi apoi tocate nu foarte mărunt);

– două jumătăţi de morcov galben şi portocaliu (tăiaţi pe lung, bastonaşe relativ subţiri);

– o ceapă galbenă (tocată juliene mai grosuţ);

– o mână de păstăi de fasole verde (eu am avut congelate însă n-o să mai fac această greşeală, cel mai bine cred că merge opărirea unora proaspete);

– ardei rosu şi galben (tocaţi cubuleţe);

– muguri de bambus (la cutie, am folosit cam un pumn, bine scurşi de lichid şi daţi scurt printr-un duş cu apă curată);

– porumb tânăr (la borcanel, am folosit cam 5 bucăţele, la fel, spălate în apă proaspătă).

Toate legumele le-am sotat niţel în 2 linguri de ulei de măsline kalamata (capac pus of course) şi când s-au pătruns am adăugat vreo 30 de grame de sos de soia light şi am oprit focul. Sare şi piper. Orezul l-am fiert ca aici, adăugând de data asta însă, în apă, o jumătate de linguriţă de pastă de curry verde. Am scurs bine orezul şi l-am turnat în tigaia cu legume & sos de soia. A fost bun, uşor şi săţios, ceea ce vă doresc şi vouă!

Poftă buna!

Hai zi ceva!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s