Soufflé de conopida cu mazare

Standard

Mijlocul saptamanii, vizita de seara la Mega Image. Vecina (again, who else) ramasese cu frigiderul gol si mintea fluturand catre un rai plin de briose pufoase si fripturi de pui la tava… Printre rafturile de branzeturi, lapte si cereale si un lung sir de intrebari „sa-mi iau niste branza?”; „da eu ce sa mai mananc?”; „trebuie sa cumpar si legume, nu-i asa?” o loveste nene o pofta de sufleu de conopida, asa cum primise acu’ vreo saptamana de acasa (bun tare, recunosc, pe incercate!). Si ma intreaba cica: „stii sa faci asa ceva?”. Eu, cu vesnicul raspuns de rookie: „nop, da’ cat de greu poate sa fie?”. Little did i know..asa ca in no time vecina era calare pe telefon sunand expertul si dictand reteta catre mine, in mijlocu’ magazinului, spre deliciul ascultatorilor. Ea tot zicea chestii gen „fierbi conopida; apoi o taiem, ungem tava, facem amestecul de oua, iaurt si cascaval si-i dam drumu peste conopida…etc.”, eu dadeam din cap promitator, semn ca stiu in principiu care e ideea, ea se bucura ca macar una din noi are o vaga pricepere a problemei, si chiar pare putin contrariata si uimita de „vastele” mele cunostinte in ale bucatariei . Inchide telefonul, si concluzioneaza „bun, deci stii ce trebuie sa facem”. Reactia mea a fost pe masura: „auzi, da conopida o fierbem asa cum e sau o rupem in buchetele? si dupa ce e fiarta o rupem si mai tare sau o taiem felii? si tava cu ce o ungem – ulei, unt? si cascavalul nu trebuie pus cam la fiecare strat si apoi deasupra ca sa se rumeneasca? si amestecul ala lichid ajunge pentru a strapunge toate straturile?”. You get the picture… Vecina facu ochi mari, ca si cum nedumeririle astea ar fi probleme existentiale imense, care au venit toate, asa de-odata and she can’t deal with them quite yet. Deep breaths everyone, suna pe mama din nou, „auzi mama, avem cateva intrebari…”. Toata chestia a durat cam jumatate de ora, timp in care alergam intre raioane, de la branzeturi la lapte, la oua, la legume…si cumva, cum stateam noi asa ca floricelele la rand la casa, cineva (nu io, jur, eu tineam randu’) tot a uitat cutia de mazare…

‘Nyway, am ajuns home sweet home si ne-am pus pe treaba dupa cum urmeaza: conopida se spala bine si apoi se taie buchete marisoare, cam cat pumnul si se pun la fiert in apa cu sare, in jur de 15 minute, pana se inmoaie bine. Pregatim vasul pentru cuptor (yena for me, ty) mozolindu-l bine cu niste ulei de masline (se poate si chiar e mai indicat cu unt, datorita aromei, dar in urma altei discutii de jumatate de ora, la finalul careia am decis ca nu are rost sa cumparam o bucata mare de unt pentru doar 10-15 grame, asadar am clacat si mi-am pus la dispozitie uleiul meu de masline🙂 ). Intre timp, defacem cutia de mazare (am folosit mazare de-aia mai maruntica, de la 365, foarte buna desi next time as lua mazare congelata – e mai mare, mai proaspata si mai dulceaga) si spalam bine continutul in 2-3 ape. Separat, mai radem cam 300 grame de cascaval de-ala yummy, fara a manca jumatate inainte sa ajunga in tava (mda, pentru asta e necesar ceva indemanare si vointa). Intr-un bol pregatim amestecul lichid din 4 oua batute bine si un iaurt mic de 125 g + sare si piper. Cand conopida este fiatra, o scurgem bine de apa si o taiem felii in masura posibilitatilor, sau o desfacem buchete mult mai mici. Asamblarea nu este deloc grea: un strat de conopida si boabe de mazare, un strat mai mic de cascaval ras, apoi iar conopida si mazare, apoi iar cascaval, and so on, pana ramanem fara ingrediente.

 

Deasupra turnam amestecul lichid, de preferat cu o lingura, asigurandu-ne ca patrunde peste tot si este uniform distribuit pe toata suprafata. Ca sa facem in ciuda altora, mai punem niste cascaval ras ca sa topeasca diabolic la cuptor si sa formeze o crusta aurie de toata frumusetea. Vasul se da la cuptor cam 30-45 minute, la foc mic spre mediu si e papica gata cand e rumena sau nu mai ai rabdare sa astepti mai mult🙂. Rezultatul:

Pozele s-au executat repede, cat inca mai era ceva in tava dar nu am rezitat la o prima portie…

Pofta buna!

4 responses »

  1. Pingback: Experiență personală: câteva lucruri utile pentru sănătate | RookieFood(ie)

  2. Pingback: Casserole/Budinca cu spirale de porumb si conopida romanesco | RookieFood(ie)

  3. Este prima reteta pe care o citesc, ma amuz si o inteleg in totalitate. Foarte frumos, numai de dragul acesteia as incerca si eu reteta.
    Si, arata si fooooarte bine.
    Succes in continuare! Anca

Hai zi ceva!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s